Paranormal Activity (2009)

De unde atât de multă laudă, de unde starea de spaimă pe care unii dintre vizitatorii noştri au simţit-o? Oameni buni, voi chiar n-aţi văzut documentare cu muuult mai credibile rulate săptămânal la TV? Emisiunile de profil, făcătoriile şi paranormalele live? Drept să vă spun, nici nu ştiu cum am rezistat pe tot parcursul povestioarei.

Din ciclul "cum sa ne mai pierdem vremea astfel incat sa doara" prezentam astazi ceea ce a fost luat de multi drept un film. Numele sau este Paranormal Activity.

Cu mijloace foarte reduse, utilizând tehnica reality showului, limitând spaţiul la ochiul fix al unei camere video şi reducând sunetul numai la cel perceput de microfonul aceleiaşi camere, acest extraordinar Oren Peli construieşte pas cu pas o atmosferă de groază şi teroare autentică.

Wow!!! “Paranormal Activity” it’s for sure a “wow movie”! Scuzaţi-mi engleza, dar trebuie declarat la nivel internaţional că filmul despre care amintesc astazi este unul care-şi pune amprenta pe psihicul privitorului. Fraţilor, e FE-NO-ME-NAL! De un singur lucru mă bucur acum; că nu l-am văzut noaptea aşa cum îmi propusesem. E cel mai “al dracu’” film pe care l-aţi putea vedea. E de nota 20! Fantastic!

Din orice punct de vedere al unui critic serios, Paranormal Activity nu este deloc un film bun. Atât imaginea, cât și sunetul sunt proaste. Intriga sa este subțire și lipsită de logică. Interpretarea, rareori, se ridică la un nivel acceptabil. Dar este conceput într-un mod ingenios și original, de parcă tot ce se întâmplă pe ecran este un filmuleț real, făcut de o mână de amatori.

Paranormal Activity nu m-a speriat deloc și nici nu m-a făcut să-mi pierd nopțile.

De la Lost Highway al lui David Lynch nu am mai întâlnit un film care să reușească să manipuleze cu atâta iscusință spațiul ecranului și potențialul ascuns al unui horror.

Paranormal Activity alungă 30 de ani de clișee. Aici, frica este reală, pentru că frica este în tine.

Îți va prăji nervii și te va speria într-un mare fel, fără a cheltui niciun ban pe obișnuitele efecte speciale.

Ce avem noi aici este un film de groază, care împinge genul horror către o nouă direcție: spre generația YouTube.

Scenaristul și regizorul Oren Peli ne aduce o poveste simplă, cu fantome, care te v face să dormi cu luminile aprinse.

Pregătește-te pentru ceva care se ridică la adevărata valoarea a cuvântului GROAZĂ. Și pregătește-te pentru a întâlni oameni care spun că Paranormal Activity nu i-a speriat. Ei bine, aceia nu sunt decât niște mincinoși.

Ilustrează perfect una dintre ideile mele favorite: momentele de liniște și de așteptare pot fi mult mai bune decât un montaj violent și o groază de efecte speciale. Pentru o mare parte din timp, în film nu se întâmplă absolut nimic, dar, credeți-mă, nu vă veți plictisi.

Dacă ești fan al filmelor horror, mergi repede și vizionează-l. Nu-ți întreba prietenii. Du-te să-l vezi. N-o să-ți pară rău!

Un Amityville pentru generația YouTube: potent, primitiv și nemaipomenit de înspăimântător.

Dacă ai auzit tot ce se spune despre Paranormal Activity, atunci trebuie că ai auzit că ar fi cel mai înspăimântător film făcut vreodată, că îți va da coșmaruri săptămâni de acum înainte și probabil că ai mai auzit și că mulți dintre cei care l-au văzut s-au speriat atât de tare încât și-au rupt pantalonii de pe ei. Din păcate, majoritatea celor de mai sus nu sunt adevărate.

Filmul ajunge la anumite cote ale groazei, care n-au mai fost atinse de multă vreme.

"Paranormal" oferă, în cele din urmă, ceva ce "Blair Witch" nu a avut niciodată, însă este construit dureros de lent, încât pune la încercare nu numai răbdarea spectatorilor, ci și frenezia care s-a adunat în jurul filmelor de groază alternative.

Un horror care oferă mai mult umor decât frică.

Cu riscul de a mări și mai mult entuziasmul din jurul acestui film până la cote ireale, acesta este cel mai bun film horror al anului.