Casa de discuri: EMI/Real World Records
Data lansării: 16 Feb. 2010
Tracklist: 1. Heroes
2. The Boy In The Bubble
3. Mirrorball
4. Flume
5. Listening Wind
6. The Power Of The Heart
7. My Body Is A Cage
8. The Book Of Love
9. I Think It's Going To Rain Today
10. Après Moi
11. Philadelphia
12. Street Spirit (Fade Out)
Bazat pe părerile ale 14 critici.
Primul album al lui Peter Gabriel după opt ani de pauză este un material de cover-uri. Chiar dacă unele piese nu au cea mai inspirată versiune refăcută, sunt câteva care chiar aduc aminte de acel Peter Gabriel pe care nu vrem să îl oprim niciodată.
So… Gabriel is back. M-a incitat ideea de cover-uri cum iniţial am fost şi uşor dezamăgit că, după aproape un deceniu de tăcere, Gabriel nu vine cu ceva „nou”. Pe site-ul lui se spune că s-a dorit o abordare revoluţionară şi acum, după ce am parcurs şi re-parcurs materialul, cred că da, are ceva magic, dacă nu neapărat revoluţionar acest disc.
Ceea ce poate reprezenta un şoc pentru acest album este faptul că Gabriel a ales ca după materialul din 2002, Up, să realizeze unul de cover-uri. Dar, precum întreaga sa muncă, acest album este extrem de original, indiferent cât de minimalist este rezultatul final.
Nicio piesă de pe acest album nu se ridică la un nivel notabil de una singură, însă luate împreună formează o frumoasă suită melancolică.
Modul orchestral sau doar acompaniat de pian pare excedentar, având în vedere muzica actuală. Dar, este drăguţ, iar când îi iese, interpretarea lui Gabriel îţi ia respiraţia.
Tributul adus a 12 dintre compozitorii preferaţi ai lui Peter Gabriel este o idee bună care este tranformată într-un material plictisitor.
Chiar dacă sunt cover-uri, multe piese de pe album sunt extrem de moderne, iar Gabriel rar se afundă în evidentul canon al rock-ului. Minunat.
Scratch My Back sugerează că are mai multă concordanţă cu perfecţionismul decât cu lipsa de inspiraţie.
Acesta nu este dezastrul artistic care s-ar fi putut întâmpla, deoarece este clar că Peter Gabriel are destule idei originale pentru a le adăuga acestor melodii. Dar, o metodă diferită de lansare ar fi fost mai potrivită, care să conţină şi cover-urile reciproce ale artiştilor. Ar fi interesant de văzut cum aceştia i-ar mulţumi.
Fiecare piesă de pe Scratch My Back, indiferent de tonul sau sensul ei original, este transformată într-un lucru melodramatic şi depresiv.
Foarte mult din acest material este sub nivelul lui Peter Gabriel.
Cumva, te aştepţi la mai mult de la Peter Gabriel. Iar pentru o mică perioadă, pe noul proiect încrederea îţi este răscumpărată de modul interpretării piesei Heroes.
Este o oportunitate ratată. Acestea nu sunt cover-uri, ci versiuni scandaloase.
Scratch My Back ar fi putut fi îngrozitor. Însă, este în linii mari fascinant, câteodată nu foarte bine conturat, dar în dese rânduri excelent.
Este orchestral, pianistic, fără tobe, lent, formal și, fiind vorba despre Gabriel, este cântat în tonalități suficient de grave pentru a-i da efectul specific Gabriel.